Increderea in sine este un atu indinspensabil in fata incercarilor si dificultatilor cotidiene, intr-o societate in care inving cei combativi. Ea iti ofera un sentiment de siguranta interioara, indinspensabil pentru a te simti bine si pentru a reusi.
Chiar si cei mai puternici oameni sunt susceptibili sa se descurajeze si sa cedeze temporar atunci atunci cand sunt confruntati cu situatii traumatizante(somaj, divort, doliu, boala grava). Iar oamenii care nu au incredere in ei se prabusesc incapabili sa indure un eveniment de o asemenea anvengura. In acel moment se trece de la un simplu handicap la o boala, care poate fi doar un episod dureros, dar poate sa devina si cronica.
Anxietatea generalizata – aceasta tulburare se caracterizeaza prin prezenta peristenta a temerilor si a preocuparilor nemotivate sau exagerate. Anxietatea este difuza, fluctuanta si anticipeaza pericolele. Teama de o permanenta amenintare se refera atat la cei apropiati, cat si la propia persoana.
Fobia sociala – stanjeneala in fata celorlalti se poate transforma in fobie sociala. Frica de a vorbi, de a spune prostii, de a fi incapabil sa raspunzi, de a tremura, de a rosi in public, de a te ineca mancand in fata cuiva antreneaza o reactie anxioasa imediata si brutala. Ne simtim invadati de un sentiment de panica, cu transpiratii, senzatie de sufocare, dificultati respiratorii, tremuraturi.
Distimia- aceasta afectiune se manifesta prin tulburari ale starii de spirit, a carei tonalitate depresiva se gaseste pe primul plan. Pe cand sindromul depresiv are o intensitate relativ moderata, distimia este o tulburare durabila care poate persista foarte multa vreme. In majoritatea timpului, cei distimici sunt obositi, lipsiti de dinamism, se subestimeaza, isi percep viitorul in mod negativ, prezinta tulburari de alimentatie, de somn, de atentie si de memorie. Chiar daca putem ramane capabili sa raspundem exigentelor vietii cotidiene si profesionale, lucrurile nu sunt la fel in domeniul relational. Relatiile pot deveni dificile din cauza lipsei de entuziasm si perspective.
Psihastenia – viata personala este saraca, reactiile ne sunt inhibate si ne lipseste spontaneitatea. Viata afectiva este invadata de angoasa, astenie psihica si indoiala. Inclinarea extrema spre scrupule si spre sentimentul de vina provoaca crize de constiinta morala si de culpabilitate.
Bolile psihosomatice- imposibilitatea de a exprima ceea ce simtim si stresul cronic pot antrena boli psihosomatice. Zilnic, primim un anumit numar de socuri pe plan familial, profesional, amical, social. Cand suntem vulnerabili sau epuizati, nu mai reusim sa ne mobilizam resursele psihice si sa facem fata. In acest caz, asistam la un fel de substitutie, iar corpul este acela pus la contributie; suferinta se va exprima printr-o stare fizica proasta, deoarece nu mai avem resurse sa o gandim.
Alcoolismul – pentru cei carora le lipseste increderea in ei, sunt inchisi in ei si se simt prost in pielea lor alcoolul poate juca un rol dezinhibitor. Intr-un stadiu precoce, alcoolul creeaza iluzia decomplexarii si eliberarii de problemele relationale. Acest tip de alcoolism, cu scop anxiolitic ne da curajul sa infruntam lumea exterioara sau ne ingaduie sa reparam esecurile. Deoarece foarte des alcoolici isi neaga sau isi banalizeaza simptomele, nu este usor sa-i ajuti sa se vindece.
Daca v-ati regasit fie si intr-una dintre bolile enumerate mai sus este necesar sa consultati un specialist care te poate ajuta sa iti exprimi mai bine ideiile si sentimentele si sa actionezi in acord cu ele; sa iti eliberezi mintea de gandurile care iti deformeaza perceperea realitatii si te conduc la esec; sa te eliberezi de emotiile negative, atat de neplacute si sa transmiti sentimentul de incredere in sine si celor apropiati.